Amenzile contravenționale în perioada stării de urgență

Cosmin-Constantin CojocariuDrept contraventional, Executare silita, Stare de urgenta

Update: Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale dispozițiile privind amenzile săvârșite cu încălcarea regimului stării de urgență, astfel că acestea pot fi contestate în instanță și pentru acest motiv. Mai multe detalii aici.

În perioada 24 martie – 19 aprilie au fost aplicate în România 200.000 amenzi contravenționale, în valoare de peste 78 milioane EUR, conform unui articol BBC.

Ministerul Afacerilor Interne publică în fiecare zi comunicate de presă în care prezintă situația actualizată în contextul pandemiei cu COVID-19. Potrivit informării de astăzi, 24.04.2020, „Polițiștii și jandarmii au depistat, în ultimele de 24 de ore, 5.424 de persoane care nu au respectat măsura privind restricţionarea circulaţiei. Acestor persoane le-au fost aplicate sancţiuni contravenţionale, în valoare de 11.071.873 de lei.”.

Prin prezentul articol îmi propun să prezint câteva aspecte privind executarea și contestarea amenzilor contravenționale prin raportare la normele legale relevante adoptate în timpul stării de urgență, și nu să analizez legalitatea sau oportunitatea aplicării acestora.

Pentru o mai ușoară lectură a cititorilor mai puțin interesați de aprofundarea detaliilor tehnice, voi debuta cu prezentarea concluziilor analizei, urmând ca apoi să arăt argumentele care au stat la baza acestora.

  1. Pentru contravențiile săvârșite în materia stării de urgență până la data de 30 martie 2020 (inclusiv), contravenientul poate achita jumătate din minimul special prevăzut de art. 28 din OUG nr. 1/1999 (persoane fizice: 100 lei – 5.000 lei; persoane juridice: 1.000 lei – 70.000 lei), în forma anterioară modificării introduse prin OUG nr. 34/2020, respectiv 50 lei / 500 lei.

  2. Pentru contravențiile săvârșite între 31 martie și 2 aprilie 2020, contravenientul poate achita jumătate din amenda aplicată între limitele anterioare modificării.

  3. Pentru contravențiile săvârșite după 3 aprilie 2020- contravenientul poate achita jumătate din amenda aplicată între noile limite (persoane fizice: 2.000 lei – 20.000 lei; persoane juridice: 10.000 lei – 70.000 lei).

  4. Termenul de 15 zile în care contravenientul poate achita jumătate din minimul special/amenda aplicată curge de la data încetării stării de urgență.

  5. Termenul de 15 zile de formulare a plângerilor contravenționale curge de la data încetării stării de urgență.

Executarea amenzii contravenționale aplicate în timpul stării de urgență

Pornesc analiza de la prevederile art. 28 alin. 1 din O.U.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora: „Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal.”.

Prin această prevedere legală este reglementat sistemul ablațiunii în materia dreptului contravențional care presupune că un contravenient poate stinge raportul de drept contravențional prin plata benevolă, în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal, a unei sume reprezentând jumătate din minimul special prevăzut pentru respectiva contravenție de actul normativ de „incriminare” a acesteia.

Este important a fi subliniat faptul că, în acest context, ne raportăm la minimul special prevăzut de lege pentru săvârșirea unei contravenții și nu la amenda aplicată în concret. Acest drept al contravenientului este rezultatul unei politici legislative și nu se bazează pe echitate, astfel cum ar putea considera multe dintre persoanele la care am observat că au plătit mai mult decât ar fi trebuit.

Astfel, dacă pentru o anumită contravenție actul normativ prevede sancțiunea amenzii contravenționale între 1.305 lei și 2.900 lei, iar amenda aplicată a fost de 2.900 lei, contravenientul poate plăti în termen de 15 zile de la comunicarea procesului-verbal suma de 652,5 lei pentru a stinge raportul de drept contravențional, și nu 1.450 lei.

Continuând, regimul stării de urgență este reglementat de O.U.G. nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență. Potrivit acestui act normativ:

„Art. 27 – Încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă sau a dispoziţiilor ordonanţelor militare ori a ordinelor emise pe timpul stării de asediu şi al stării de urgenţă atrage răspunderea disciplinară, civilă, contravenţională sau penală, după caz.

Art. 28 – (1) Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 lei la 5.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 1.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.

Art. 9  – (1) Conducătorii autorităţilor publice, ai celorlalte persoane juridice, precum şi persoanele fizice au obligaţia să respecte şi să aplice toate măsurile stabilite în prezenta ordonanţă de urgenţă, în actele normative conexe, precum şi în ordonanţele militare sau în ordine, specifice stării instituite.”

Prin O.U.G. nr. 34/2020 (publicat în Monitorul Oficial nr. 268 din data de 31 martie 2020), O.U.G. nr. 1/1999 a suferit, printre altele, următoarele modificări și completări:

Conform art. I pct. 1, art. 28  alin. 1 se modifică astfel: „Nerespectarea prevederilor art. 9 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 20.000 lei, pentru persoane fizice, şi de la 10.000 lei la 70.000 lei, pentru persoane juridice.”

Conform art. I pct. 3 se introduce art. 291 cu următorul conținut: „(1) Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator pentru contravenţiile prevăzute la art. 28.”

În acest context, trebuie observate prevederile art. III din O.U.G. nr. 34/2020 potrivit cărora „dispoziţiile art. I pct. 1 intră în vigoare la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României a prezentei ordonanţe de urgenţă”.

Astfel, modificările privind limitele amenzii au intrat în vigoare la data de 03.04.2020, pe când, potrivit art. 12 alin. 3 din Legea nr. 24/2000[1], completările aduse prin art. I pct. 3 au intrat în vigoare la data de 31.03.2020.

Așadar, întâlnim 3 situații delimitate de momentul în care a fost aplicată sancțiunea contravențională pentru încălcarea prevederilor ordonanțelor militare adoptate în timpul stării de urgență:

  1. Instituirea stării de urgență – 30 martie 2020: contravenientul va putea achita 50 lei (persoane fizice) sau 500 lei (persoane juridice) în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal, indiferent de cuantumul amenzii aplicate, întrucât se aplică prevederile art. 28 alin. 1 din O.U.G. nr. 2/2001;

  2. 31 martie 2020 – 2 aprilie 2020: contravenientul va putea achita jumătate din amenda aplicată între limitele vechi, respectiv 100 lei – 5.000 lei (persoane fizice) sau 1.000 lei – 70.000 lei (persoane juridice);

  3. Începând cu 3 aprilie 2020: contravenientul va putea achita jumătate din amenda aplicată între limitele noi, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din O.U.G. nr. 34/2020, în termen de 15 zile de la data comunicării procesului-verbal.

În ceea ce privește termenul de 15 zile în care poate fi achitată amenda pentru a beneficia de sistemul ablațiunii, relevante sunt prevederile art. 41 din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României potrivit cărora: „Prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.” și cele ale art. 61 din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 240/2020[2], dar care nu aduc modificări în ceea ce privește obiectul acestei analize.

Astfel, termenul de 15 zile amintit anterior este un veritabil termen substanțial de decădere întrucât neexercitarea, în acest termen, a dreptului de a achita jumătate din cuantumul amenzii (fie el raportat la minimul special sau la amenda aplicată în concret) pentru a stinge raportul de drept contravențional (și pentru a nu achita întregul cuantum al amenzii aplicate) atrage chiar pierderea lui.

Prin urmare, urmând acest raționament, contravenientul va putea uza de sistemul ablațiunii în termen de 15 zile de la data încetării stării de urgență și nu de la data comunicării procesului-verbal de constatare a contravenției (desigur, în situația în care comunicarea este făcută ulterior încetării stării de urgență, cele 15 zile se calculează de la data comunicării).

Contestarea amenzii contravenționale aplicate în timpul stării de urgență

În ceea ce privește termenul de 15 zile de formulare a plângerii contravenționale împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare[3], sunt aplicabile, de asemenea, prevederile art. 41 din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020.

Prin urmare, contravenientul va avea un termen de 15 zile de la data încetării stării de urgență pentru a formula plângere contravențională (aceeași precizare: dacă procesul-verbal va fi comunicat ulterior încetării stării de urgență, termenul de 15 zile va curge de la data comunicării).

Nu pot fi trecute cu vederea prevederile art. II din O.U.G. nr. 34/2020 potrivit cărora:„În cazul sancţiunilor contravenţionale aplicate potrivit art. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 453/2004, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt aplicabile prevederile art. VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare.”

Potrivit Art. VII din O.U.G. nr. 29/2020: „(1)Pentru obligaţiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă şi neachitate până la încetarea, potrivit alin. (4), a măsurilor prevăzute de prezentul articol nu se calculează şi nu se datorează dobânzi şi penalităţi de întârziere conform Codului de procedură fiscală, aprobat prin Legea nr. 207/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

(2)Prin derogare de la prevederile art. 157 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţiile fiscale prevăzute la alin. (1) nu sunt considerate obligaţii fiscale restante.

(3)Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprire a creanţelor bugetare, cu excepţia executărilor silite care se aplică pentru recuperarea creanţelor bugetare stabilite prin hotărâri judecătoreşti pronunţate în materie penală. Măsurile de suspendare a executării silite prin poprire asupra sumelor urmăribile reprezentând venituri şi disponibilităţi băneşti se aplică, prin efectul legii, de către instituţiile de credit sau terţii popriţi, fără alte formalităţi din partea organelor fiscale.”

Consider că aceste prevederi nu afectează concluzia prezentată. Persoanele care au fost sancționate cu amendă contravențională nu vor putea fi obligate la plata de dobânzi sau penalități de întârziere în cazul în care nu vor plăti amenda în termen de 15 zile, fără a formula plângere contravențională, și nu se va putea începe executarea silită împotriva lor.

Cu privire la dobânzi sau penalități de întârziere, revelatoare sunt dispozițiile art. 173 alin. 2 C.proc.fisc. 2015, în conformitate cu care: „Nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligații fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silită, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum și sumele reprezentând echivalentul în lei al bunurilor și sumelor confiscate care nu sunt găsite la locul faptei.”.

În ceea ce privește executarea silită a persoanelor care nu formulează plângere contravențională[4] în 15 zile, în timpul stării de urgență, aceasta este imposibil de început întrucât nu există un titlu executoriu, iar executarea silită se poate face numai în baza unui titlu executoriu.

Potrivit art. 37 din O.U.G. nr. 2/2001, „Procesul-verbal neatacat în termenul prevăzut la art. 31, precum şi hotărârea judecătorească definitivă prin care s-a soluţionat plângerea constituie titlu executoriu, fără vreo altă formalitate.”. Or, câtă vreme, așa cum am arătat, termenul prevăzut la art. 31 nu începe să curgă ca efect al dispozițiilor art. 41 din Anexa nr. 1 a Decretului nr. 195/2020, procesul-verbal neatacat nu poate constitui titlu executoriu.

[1] „Ordonanţele de urgenţă ale Guvernului intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, sub condiţia depunerii lor prealabile la Camera competentă să fie sesizată, dacă în cuprinsul lor nu este prevăzută o dată ulterioară.”

[2] „Prescripţiile, uzucapiunile şi termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art. 63 alin. (12), nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.”

[3]Art. 31 alin.1 din O.U.G nr.2/2001: „Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânării sau comunicării acestuia.”

[4]Art.32 alin.2 din O.U.G.nr.2/2001: „Plângerea suspendă executarea (…).”